|
|
Cartea se ocupä de fenomenul fäcäturii intr-un sat din Zóna Ariesului (jud. Cluj, Romania) bazändu-se pe literatura de specialitate a tematicii vräji-toriei in antropológia socialä, folosind totodatä si rezultatele cercetärilor etnografice romäne si maghiare legate de acest fenomen. Structura cärtii este urmätoarea: introducere; cele mai importante informatii despre satul cercetat si despre munca de teren inceputä in 1992 si desävärsitä in mare parte in anii 1992-2001 (capitolul I); istoria cercetärilor internationale si autohtone in domeniu (II); analiza amanuntíta a fenomenului facäturii in satul cercetat (III); studii de caz care discutä in detaliu aspecte relevante ale fenomenului cercetat (IV); concluziile (V); bibliográfia (VI) si anexe (VII).
Problematica fäcäturilor se asociazä in acest sat de trei tipuri de Probleme umane: problemele cuplurilor (dragoste si cäsnicie), probleme de sänätate si probleme economice. Pe cänd problemele cuplurilor si cele eco-nomice pot fi la fel cauze cät si urmäri ale fäcäturilor, problemele de sänätate apar in interpretärile locale doar ca urmäri ale interventiilor magice. Fäcäturile apar ca fenomene ambivalente in discursul localnicilor: se percep atät fäcäturi condamnabile din punctul de vederé al societätii, cit si fäcäturi considerate drepte, desävärsite ca acte de justice alternatíva. Aceste fäcäturi considerate pozitive sunt legate in cele mai multe cazuri de probleme economice cauzate prin furt sau prin magie (marea manei). Träsätura prin-cipalä a problemelor de sänätate explicate prin fäcäturi este faptul cä s-au demonstrat incurabile de cätre medici. ín asemenea cazuri dupä pärerile locale existä douä modalitäti de scäpare: bolnavul sau familia bolnavului se poate adresa unui vräjitor care §tie sä desfacä, ori se adreseazä cu acela§i scop unui preot ortodox. Localnicii se adreseazä preotilor ortodocsi atät in cazul bolilor cauzate de fäcäturi sau duhuri necurate cät si in cazul fäcäturilor, cu functie de justice alternatíva. ín toate aceste cazuri preotul mediazä dorin^a omului cätre Dumnezeu.
Localnicii in cele mai multe cazuri desävärsesc singuri fäcäturile, si doar intr-o parte mai micä a cazurilor se adreseazä specialistilor. Bazändu-se pe distanta dintre operator si victimä am impärtit fäcäturile in douä categorii: fäcäturile fizice si cele spirituálé. In aceastä analizä am pornit de la existenta (sau inexistenta) contactului fizic dintre operator si victimä. Am ajuns la concluzia cä fäcäturile spirituálé (care de cele mai multe ori folosesc ele-mente ale religiozitätii populäre) au un rol accentuat in desävär§irea fäcä-turilor cu rol de justice. Fäcäturile fizice, care se bazeazä de cele mai multe ori pe contactul fizic dintre operator si victimä (sau pe contactul fizic cu un obiect care fusese in contact cu una dintre aceste persoane) au un rol desä-vär§it in cazul fäcäturilor de dragoste.
Lucrarea analizeazä relatiile interumane care sunt relevante din punctul de vederé al fäcäturilor. Pe baza cercetärii am ajuns la concluzia cä fäcäturile sunt fenomene cu relevánsa doar in cadrul familiei si a rudeniei, insem-nänd cä se fac acuzatii de vräjitorie ín mare parte doar in acest cadru social foarte resträns. Acuzatiile de vräjitorie intre vecini sunt rare. Cartea confine si analiza statisticä a cazurilor de vräjitorie din sat.
|
|